no

Senzatie coplesitoare de fum, de lipsa, un siroi de matze incurcate, cum sa le descalcesc. Ma uit la blocul turn din fata si trag in piept. Rockul sucks cand e depresiv. Sunt o fabrica inregistrata, made in productie de nefericire. In jurul meu, nimeni nu ar ducea lipsa, calcule matematice exacte, probabilitati si inegalitati, sanse, gen, sex, droguri, papuci, uite cum vin, iar turnul din fata e difuz.
Sa cumperi ulei, sa nu ai ce manca, sa iti pierzi cardul cu bursa, cu tot pin, sa lucrezi in presa, presa nu exista, sa nu lucrezi, viata de o banalitate coplesitoare, morbida, viata ca final, camasa portocalie sa iti insenineze ziua si doua codite impletite, cea mai frumoasa zi.
Senzatie de fericire aievea, demult, un fel de-a mai lungi, ai fierbe doua oua moi. Si clipa de topire, de gri, de ceata printre zapada, pe sub usa ti se strecoara fasaind o scrisoare, plata chirie urgenta. Productie de nefericire pe banda rulanta. Vinilin, indulcitor artificial sau piele si trestie prelucrata. O floare, un pumn de pamant. O trecere. Eu. Mireasa nimanui, mireasa mortii.

record de nesomn: 25 de ore

Vineri mi-am depasit recordul : 25 de ore fara sa dorm. Mi-am inceput ziua de dimineata, la congresul presei, eveniment mult asteptat la facultate, pentru ca am avut de facut o revista (A IESIT SUPER, o sa o pozez si o sa o pun aici ca e si moaca mea prin ea…) si apoi un cotidian. Am participat la mai multe ateliere, unde am luat cuvantul, inclusiv la « presa din strainatate », unde am aberat despre efectul columbeanu, televiziuni cumparate de oameni de afaceri si politicieni ca in franta secolului 18, despre ceausescu si salariile « jurnalistilor » romani si despre masinile din periferiile franceze care anul trecut erau in flacari, ca anna lesko.
In pauza de piscoteala, Denis Muset, profesor-cercetator la sorbonna care a infiintat institutul de mediascopie din paris a venit la mine a discutam despre presa din romania, din franta, facultate etc. si mi-a propus un master de jurnalism la paris, la aceeasi prestigioasa facultate.
A urmat apoi interviul pe care i l-am luat unui vietnamian, directorul televiziunii nationale, si unei jurnaliste radio din Germania…cele doua interviuri care urmau sa se transforme URGENT in articole pt ziarul care urma sa apara a doua zi. L-am scris pe primul la un calculator care era instalat la camera de comert unde avea loc congresul, dar intre timp am intrat din nou la conferinte. Cand m-am intors, organizatorii strangeau calculatoarele si implicit articolul meu… intre timp, interviu cu jurnalista din germania. Telefoane de la colegii disperati de la fuckulta, pentru ca ziarul trebuie predat la ora 8 la tipografie…era deja 7…
In rezumat : alergat prin ploaie, internet cafe, redactat in viteza 2 articole, apoi muzeu cocktail, impreuna cu o colega, desi nu aveam invitatii, ni s-a luat interviu la televiziunea locala, o maslina, un vin, emisiune tv in direct, prezentatori : 2 colegi ai mei, o maslina, un vin, un cercetator sorbonna la un pahar de vin, el : florence, hai sa o cunosti pe bianca….florence AUBENAS, jurnalista franceza « rapita » si ea in irak, cu marie-jeanne, miscoci…
SMS la 10 seara : chef cu alti colegi ICM, un tip cu care RUSSEL CROWE seamana…si nu invers, joc inventat, aruncam monede intr-un pahar, nu nimeresti – bei, alt chef intr-un spital, studenti la medicina, beti si drogati, viitorii medici ai frantei ?, danseaza macarena, 6 dimineata…intors pe jos, 2 ore…. Adormit la ora 8 dimineata, trezita de la ora 7 cu o zi inainte. record : 25 de ore fara sa dorm…
ps: de la 8 am dormit apoi pana la 10 jumate si apoi am facut cumparaturi:))

in direct

Prima mea interventie in direct la un post de radio…am scapat cu bine. Proful a zis ca e ok, dar ca au ras un pic de accentul meu. Ei chiar au impresia ca o scap de accent vreodata ? si nici macar nu e atat de evident…

metoda de slabire fara chinuri

Anunt public: am slabiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiit!!!!!!!!!!
E bun si erasmusul la ceva…
Reteta e simpla : nu mancati decat rar si putin (eventual o data pe zi, o bucata de branza…) si nu va ganditi la mancare. Simplu, nu ? si kilogramele in plus se pierd cat ai zice fuck.

frantuzoaicele se pastreaza "nature", ka kartofii

Chiar daca s-au nascut in tara fondurilor de ten, frantuzoaicele nu prea sunt pro-machiaj, nici macar discret. Am vazut niste hidosenii la ora 8 dimineata, pe stomacul gol, de mi s-a facut rau…not that I’m perfect!

tata la 20 de ani

Discutie cu un coleg de la Jurnalism, figura clasica de tocilar cuminte, redactor la ziarul local din Grenoble :
Fabien : ai putea sa imi « faci rost » de o sursa pentru un articol ? imi trebuie un student strain…
Eu : hahaha. Normal. Ce natie preferi ? italieni ? spanioli ? germani, chinezi ?…
Fabien: orice…
Eu : pai noi ne intalnim chiar maine, dupa ora 8 seara.
Fabien : mai devreme nu se poate ?
Eu : de ce ? nu termini treaba la ziar pana atunci ?
Fabien : ba da, dar ma asteapta prietena mea acasa si copiii…
Eu : copiii…cui ?
El : nu stiai ca am doi baieti… ? unul de 2 ani, celalalt – de 3…

Seara mai tarziu, gandurile biancai : daca acum are 23 de ani, primul copil l-a avut la 20, deci s-a apucat de treaba la 19…

fasolea teci in posete cu paiete

In Franta, esti cool daca vii la facultate cu mancare de la mama de acasa. Cei mai cool dintre francezi vin la scoala cu o caserola, pe care o baga la microunde in pauza de masa. Pilaful si pastele rezoneaza destul de bine aici cu hainele trendy.
La Facultatea de Jurnalism din Grenoble, exista si un foyer cu televizor, cuptor cu microunde, masa de ping-pong si fotolii…
Ma gandeam ce ar fi la noi daca studentele ar avea fasolea teci in posetele cu paiete, iar studentii – niste mamaliguta cu branza si smantana, in ghiozdanul pe care scrie cu marker Sepultura rocks. Ia sa semnam o petitie ! Ce ziceti ? Pro sau contra ?